Pointeri. Operații cu pointeri

Memoria RAM este o succesiune de octeți, numerotați. Numărul de ordine al unui octet reprezintă adresa lui și de regulă este reprezentat în baza 16, de exemplu: 0x7fff741e0d74. Orice variabilă ocupă în memorie un anumit număr de octeți consecutivi (în funcție de tipul variabilei); adresa primului octet alocat unei variabile reprezintă adresa variabilei.

Definiție: Un pointer este o dată a cărei valoare este o adresă de memorie. O variabilă de tip pointer este o variabilă a cărei valoare este adresa altor variabile.

Important: Nu confundați adresa unei variabile cu valoarea memorată de aceasta. Ele sunt de regulă diferite, chiar și în cazul pointerilor!

Declararea pointerilor

La declararea unei variabile de tip pointer se precizează tipul variabilelor a căror adrese pot fi memorate de acel pointer:

TIP * NUME;

Exemple:

int * p;

p este o variabilă de tip pointer a cărei valoare este adresa unei variabile de tip int.

double * f;

f este o variabilă de tip pointer a cărei valoare este adresa unei variabile de tip double.

Observații:

• dacă declarăm mai multe variabile de același tip pointer trebuie să plasăm simbolul * înaintea fiecăreia:

int *p, *q;

• precizarea tipului variabilei cu adresa în pointer este foarte importantă pentru corectitudinea operațiilor cu pointeri.

Referențiere, dereferențiere

• adresa unei variabile poate fi determinată cu ajutorul operatorului de referențiere &. Fiind o adresă, rezultatul acestei operații poate fi atribuit unui pointer:

int x , * p;
cout << & x; // adresă
p = & x;
cout << p; // aceeași adresă ca mai sus

• variabila cu adresa memorată într-un anumit pointer poate fi obținută cu ajutorul operatorului de dereferențiere *:

int x , * p;
x = 7;
p = & x; // x memorează adresa lui x
*p = 10; // dereferențiere: *p este variabila x; s-a modificat x
cout << x; // 10

• la declararea unei variabile de tip pointer, aceasta este inițializată; valoarea ei este 0 sau o adresă la întâmplare; operația de dereferențiere produce de obicei erori de rulare, deoarece valoarea pointerului nu coincide cu adresa unei variabile din zonele de memorie alocate programului curent:

int *p;
*p = 10; // eroare la rulare

Compararea pointerilor

În mod curent trebuie să verificăm dacă doi pointeri rețin aceeași adresă. Pentru aceasta putem folosi operatorii == și !=.

De asemenea, pointerilor li se pot aplica operatorii relaționali <, >, <=, >=.

Pointeri la structuri

Considerăm următoarea secvență:

struct Punct{
    int x,y;
};

Punct A, *pA;
A.x = 1, A.y = 2;
pA = & A;
cout << (*pA).x << " " << (*pA).y << endl;
cout << pA->x << " " << pA->y << endl;

Pointerul pA memorează adresa variabilei A. Observați modul în care s-a făcut accesul la câmpurile variabilei cu adresa în pointerul pA:

• în expresia (*pA).x parantezele rotunde sunt necesare, deoarece operatorul de acces . are prioritate mai mare decât operatorul de dereferențiere *. Fără acestea expresia ar fi fost interpretată astfel: *(pA.x), dar pA nu este o structură cu câmpul x, deci s-ar fi obținut eroare de sintaxă;
• o altă modalitate, mai simplă, de accesare a câmpurilor structurii cu adresa în pointerul pA constă în folosirea operatorului -> de acces indirect. În operația p->camp, p trebuie să fie pointer la o structură, iar camp trebuie să fie câmp al acelei structuri.