Părinții lui Rox au cumpărat de curând un teren care are N metri lățime și M metri lungime, pe care l-au împărţit în pătrate cu latura de un metru, denumite celule. Văzând planul terenului, lui Rox i-a venit o idee. Ea s-a decis să semene florile ei preferate în etape, pe U dintre parcele de teren. Denumirile florilor sunt litere mari ale alfabetului
englez. O parcelă este un dreptunghi inclus în teren, cu laturile paralele cu ale terenului și care conține doar celule complete.

În fiecare etapă în care Rox seamănă flori, procedează astfel: alege o parcelă pentru care reține indicii celulelor din stânga sus și dreapta jos, stabilește tipul florii pe care dorește să o semene peste tot în parcelă, apoi scrie aceste informații pe o foaie de hârtie. Documentându-se pe Internet, Rox ajunge la concluzia că apare următorul fenomen ciudat: dacă într-o celulă se seamănă același tip de floare într-un număr par de etape, semințele de acel tip pur și simplu dispar.

Când finalizează semănatul, Rox le povesteşte părinților despre isprava ei. Entuziasmați, părinții fetei îi pun mai multe întrebări de tipul ”Câte tipuri de flori au rămas semănate în celula de pe linia L și coloana C?”

Deoarece Rox a plantat foarte multe flori, ea nu poate să răspundă rapid întrebărilor părinților, așa încât vă cere ajutorul și vă va răsplăti efortul cu maxim 100 de puncte.